|
30-07-1554
Dipoi guasi un annu, e truppe francese, cumandate da u maresciale De Termes, occupavanu a Corsica. Sampieru Corsu, ufficiale in l'armata d'occupazione, scrivia à Mgre De Guise : " Je vous recommande les ambassadeurs des Nobles 12 (Antone di Marianu di Belgudere di Bagnaia, è u capitanu Napulione di Livia) auprès de Sa Majesté pour lui demander que la Corse soit entièrement libérée des Génois ".
30-07-1751
Chauvelin, imbasciadore strasurdinariu di Francia in Genuva, è Cursay, cumandante di e truppe francese chì occupavanu a Corsica, facianu, in Oletta, un'assemblea di i deputati è procuratori di e pievi. Davanu ordine di sottumettesi à Genuva è à u regulamentu chì ghjera in traccia di fassi. Prumettenu chì u Rè di Francia ferà di manera ch'issu regulamentu ùn sia micca cattivu pè i Corsi.
30-07-1768
Dui mesi è mezu dopu chì Genuva abbia vendutu a Corsica à a Francia, prima battaglia trà Corsi è Francesi chì vulianu u passu trà Bastia è San Fiurenzu.
30-07-1777
U pricoghju d'Aleria era cuncessu da u Rè di Francia à i Casabianca.
30-07-1782
Nascia in Aiacciu, Lisandru Colonna d'Istria, avucatu è po magistratu, Primu Presidente di a Corte di Bastia durante 30 anni.
30-07-1821
Victor Hugo era andatu à Dreux cù a scusa di vede un amicu chì avia da parte pè a Corsica.
30-07-1851
Una legge creava a cumuna d'Afà cù terre chì appartenianu à Bucugnà è à e Vaddi di Mezana.
30-07-1866
Muria Jacobo Doria, un scrittore è puetu natu in Bonifaziu.
30-07-1911
Nascia à Colòn, in u statu di Panamà, l'omu d'affari Guy Canavaggio, figliolu di Pasquale Canavaggio è di Joséphine Poggi, tramindui di u paese di Campu.
30-07-1913
Nascia in Cristinacce, Marthe Chalvidant, nata Padovani, rumanzera di lingua francese.
30-07-1925
Nascia in Vicu, Petru Zèvaco, missiunariu in Madagascar, vescu di Fort-Dauphin.
30-07-1926
Mgre Simeone, vescu d'Aiacciu, era numinatu vescu di Frejus è Tulò. Parterà da Corsica u 17 sittembre. Era statu numinatu in Aiacciu dece anni nanzu, in tempu di guerra, u 27 maghju 1916. Serà rimpiazzatu da Mgre Rodié.
30-07-1969
U prefettu Maurice Lambert inaugurava a stazione di dissalera di l'acqua di mare in l'isula Cavallu. Era statu invitatu da u Presidente Direttore Generale di a SOMIVAC (chì pagava e spese) è da u prumutore Castel (chì ne prufittava).
30-07-1982
Prumulgazione di a lege n°82-659 fendu u statutu particulare di a regione di Corsica (cumpetenze).
***
07-1797
U ministru di a marina decidia chì i giovani Corsi devianu serve nant'à i battelli di Statu di Tulò, nanzu d'imbarcà nant'à e gondule chì piscavanu u curallu.
07-1879
L'abbate Letteron slanciava l'idea d'una distribuzione di premii à u liceu di Bastia.
07-1890
Adrianu Maggiolo segnava un introitu pè u so libru nant'à Carl'Andria Pozzu di Borgu.
07-1892
U banditu Antone Bonelli si mettia in manu à i gendarmi dopu quaranta quattru anni di machja.
07-1896
Maurice Jollivet finia u so libru : " Les Anglais dans la Méditerranée : un royaume anglo-corse ".
07-1899
Santu Casanova scrivia una lettera d'amore umoristica.
07-1909
Hè depusitatu u raportu Delanney chì studieghja misure pè "rialzà l'isula".
07-1924
A fabrica di sigarette JOB, in Bastia, principiava à pruduce. Ma da induve vene a sigla JOB ? In u 1838, un farmacistu di Perpignan avia avutu l'idea di prisentà i fuglietti di carta per fà e sigarette sottu a forma d'un picculu librettu, cù una cupertina chjusa da un frisgettu. U farmacistu si chjamava Jean Bardou, è, indì u disegnu chì ornava a cupertina, avia messu e lettere iniziali di u so nome : J…B…, staccate da una losanga. Issa losanga hè stata pigliata per un O, è a ghjente hà lettu JOB.
07-1927
Un marmaristu bastiacciu ricuperava à a Prunete di Cervioni l'altare in marmaru di Carrara fattu pè suppurtà a statua di a Madonna di a Scupiccia, statua chì ghjera stata ricuperata à u seculu sedeci.
07-1934
Muria l'Aiaccinu François Coty, industriale in prufumeria è omu puliticu.
07-1943
L'aviò di u capitanu Alibertu Lisandru Preziosi, di a squadriglia Normandie-Niemen era abbattutu in terra russia. Natu in Vezzani, u 25 lugliu 1915, Preziosi avia dunque 28 anni. U so nome hè statu datu à a prumuzione di a scola di l'aria di u 1944, è, dopu, à u campu d'aviazione internaziunale di Sulinzara.
07-1954
À a padulella di Moriani, Matteu Luciani principiava a scrive u so rumanzu : " La fille de Colomba ".
07-1955
Escia di stampa una tragedia in rime di Padre Francescu Maria Petrignani : " La fiancée du Niolu ".
07-1962
Escia u libru di Carulu Giovoni : " Favule Corse ".
07-1962
U secretariu di statu à e finanze Valéry Giscard d'Estaing annulleghja u prugettu di regime fiscale particulare pè a Corsica.
07-1966
Una squadra di studienti di a facultà d'Ecchisi, urganizata da u prufessore Georges Duby è diretta da Mlla Huguette Taviani, sbulicavanu l'archivie pisane. Mille è seicentu ducumenti eranu microfilmati, ducumenti chì permettenu di cunnosce megliu a Corsica di u Medievu.
07-1968
U prufessore di medicina Mariu Pieri, di i Prunelli di Fiumorbu, chì si mettia in ritirata, era festighjatu da i so anziani elevi. Mariu Pieri era statu u primu Corsu à riesce à l'agregazione.
07-1970
U Hudson Istitutu facia un studiu pè u sviluppu ecunomicu di a Corsica.
07-1972
François de Lanfranchi è Michel-Claude Weiss scuprianu, accant'à Bonifaziu, u scheletru d'una donna chì campava 6 500 anni nanz'à Cristu.
07-1973
In u Kyrn numeru 34 Antone Bonelli -dettu Buddà da l'Aiaccini - u ghitaristu di u " Son de guitares " è di Tino Rossi, cunfessava ch'ell'era un discendente di i banditi Bonelli di Bucugnanu, detti Bellacoscia.
07-1973
Escia u libru di Lanfranchi è Weiss : " La civilisation des Corses ; les origines ".
07-1974
Escia u libru di Bernardo Cori, Carlo da Pozzo è Giovanni Ridolfi : " Le relazioni della Corsica con il continente : studio geografico ".
07-1974
Ghjuvanni Franceschi publicava una duzina di e so puesie.
07-1975
Escia u libru di Teodora Stefanopuli : " La fondation de Cargese ".
07-1975
U primu numeru di a rivista " Mille routes " era riservatu à a Corsica.
07-1984
Luigi Marchetti publicava cù u titulu : " Ancu di grazia ", un studiu nant'à a lingua corsa.
07-1985
Escia u libru di Ghjiseppu Leoni : " Storia nustrale in prima scola ". Ramentemu chì issu libru hè in vendita à l'ADECEC.
07-1986
Era stampatu u libru di Ghjambattista Gaï frate de San Benedettu : " Le Saint Siège et la Corse ".
07-1986
Escia u libru di François Collaverì : " Napoléon empereur franc-maçon " cù un prefaziu di Jean Tulard.
07-1987
Escia u libru di u duttore Paulu Gherardi : " Histoire des médecins en Corse ".
07-1988
Escia u primu vulume di u libru di Gabriel-Xavier Culioli : " Contes corses de mon enfance ". U secondu hè esciutu di ghjugnu 1990.
07-1988
Escia u libru di Marie-Gracieuse Martin-Gistucci : " Le miroir fantasque ", " U spechju estrosu ".
07-1989
Era stampatu u rumanzu corsu d'Antone Trojani : " Tempi fà ".
07-1989
Escia u libru di Ghjacumu Fusina : " Prose elzevire ".
07-1989
Escia u libru di Jean Suberbielle : " Histoire de Corte et des Cortenais de la Préhistoire à l'annexion française ".
07-1989
Escia u libru di Paul Silvani : " Corse des Révolutions " " 1789-1943-1958 ".
07-1990
Cù u titulu : " Les lunettes de Colomba " escia un libru chì ripigliava una cinquantina di cronache di Stefanu leca.
07-1990
Escia u libru di Paul Silvani : " Corse de ma montagne ".
07-1990
Escia u libru di Marc Lanfranchi : " Mémoires de Paul-Astolphe Lanfranchi, instituteur à Guitera (1835-1875) suivies de la correspondance d'un lycéen à son père.
07-1992
Escia " Flumen Dei ", una scelta di puesie d'ispirazione religiosa di Anton Francescu Filippini.
07-1992
Escia in una traduzzione in lingua francese di Antone Marie Graziani u libru di Anna Maria Salone è Fausto Amalberti : " La corse, images et cartographie ".
07-1993
Escia u libru di Jean-Marc Olivesi : " Voyages d'Artistes en Corse " : cù illustrazioni di : Mattisse, Fernand Léger, Whistler, Utrillo, Suzanne Valadon, è Signac.
07-1999
Fusione di "La Corse" è di "Corse-Matin" à prò di u secondu giurnale. Dunque, ferma un solu giurnale oghjincu. |